Un-doi pentru al treilea

 

Se dezbate foarte mult în aceste zile problema Balonului de Aur. Parcă nu mai e toată lumea convinsă că Modric ar fi cel mai îndreptățit, alții și-au adus aminte de Ronaldo, fanii l-au votat online deja pe Messi, iar entuziaștii sunt absorbiți de virtuozitatea lui Mbappe. Nu e un articol despre Balonul de Aur, ar fi prea devreme.

E primul sezon în care Barcelona nu-l mai are pe Iniesta. S-a vorbit și scris mulți ani despre cât de importanți au fost Xavi și Iniesta pentru Barcelona dar mai ales pentru Messi. Nu scriu aceste rânduri pentru cei care pierdeau timpul altora  spunând că Messi e zero fără colegii de la mijloc. E un articol pentru cei care conștientizează cât de greu le este catalanilor fără acest trio.

Primul care s-a simțit depășit de evenimente a fost Xavi. Plecarea lui i-a anulat rolul lui Iniesta. Autorul golului din finala mondialului din 2010,  i-a preluat partitura lui Xavi, iar Messi fost nevoit să joace pentru doi. În teorie, Barcelona încă se baza pe acel trio, doar că Messi avea dublu rol,  uzându-l excesiv pe argentinian. De aici, s-a trecut și mai departe, iar în ultimii 2 ani, în care Iniesta a fost mai mult accidentat, Messi a fost obligat  să facă de unul singur ceea ce desenau Xavi și Iniesta, asta în timp ce trebuia să fie, de asemenea, „the same old Messi”.

Premiile individuale sunt relative de mult. La fel ca trofeele. Degeaba a făcut Messi peste 50 de meciuri extraordinare în 2018 dacă n-a rupt tot, în vară, la Mondial. Cel puțin asta e impresia generală.  Lumea nu mai are răbdare, nu se mai încurcă în detalii. Dacă ai ieșit din sferturi în Champions League și în optimile Cupei Mondiale, nu contezi, de parcă ar fi Grand Slam.

Se trece prea ușor peste faptul că și în acest an, Messi are cele mai bune statistici atât ca mijlocaș , cât și ca atacant. La fel a fost și acum un an și a pierdut. Nu sunt dubii că acum va fi altfel. Balonul de Aur nu mai este, de prea mult timp, un trofeu individual.

M-am aruncat în acest text pentru că prea puțin spre deloc se vorbește despre rolul lui Messi și tripla funcție pe care a preluat-o. Unii spun că Messi nu mai e la fel. Nici n-ar avea cum, prea multe s-au schimbat în jocul Barcelonei. Messi e mai bun ca acum 8 ani când lua primul Balon de Aur. E mai complet, ca să fiu formal. Un upgrade constant, de asta a avut parte argentinianul în cei 14 ani care au trecut de la debutul în blaugrana.

Barcelona nu va mai avea un Inesta, un Xavi, nici măcar un Puyol. Lui Messi i-a lipsit și Dani Alves dar s-a lipit perfect de Jordi Alba și astfel l-a uitat mai ușor pe brazilian. Veteranii, însă,  au alt statut. Messi poate că n-are trăsături de lider dar asta nu-l împiedică să tragă, de unul singur, una din cele mai bune echipe din lume de câțiva ani buni.

Nu este despre cine câștigă ci despre cum o face. Traseul e mai frumos decât destinația, cel puțin pentru unii. Aceste rânduri sunt pentru ei, pentru cei care admiră fără să aștepte ceva în schimb.