Despre celebra bătălie dintre David și Goliath s-a scris, menționat și chiar ecranizat de suficiente ori. Latura sportivă a acestei confruntări a trăit destule episoade, celebra „buturugă mică răstoarnă carul mare” fiind un alt clișeu de care multă lume s-a plictisit. Ne-am prins, surprizele sunt și vor rămâne unul din elementele definitorii ale acestui sport.

Nu despre Leicester, Grecia 2004 sau Unirea Urziceni am de gând să scriu ci despre Brentford Football Club. Cine a văzut filmul „Moneyball” din 2011, cu Brad Pitt și Jonah Hill, ar trebui să rămână conectați la rândurile de mai jos.

Ecranizarea cărții cu același nume, scrisă de Michael Lewis, a fost ca un ecou în anul lansării printre cei implicați în managementul sportiv. Deși inspirați de povestea succesului avut de Billy Beane, aproape nimeni n-a luat în calcul aceeași metodă, cel puțin dacă vorbim despre fotbal.

Având biroul situat în complexul „Jersey Road” din vestul Londrei, Rasmus Ankersen (în imaginea de mai sus), directorul sportiv al celor de la Brentford a sintetizat foarte concis modalitatea prin care a reușit să aducă o echipă deloc bogată la același nivel cu formațiile înstărite din Championship. Totul este legat de creier și de cum alegem să-l folosim, cam de aici pornește ideea fundamentală din jurul acestui succes. A conștientizat că Brentford nu va putea cheltui la fel de mult ca ceilalți și a trebuit să gândească strategia din perspectiva total opusă.  „Întrebarea pe care ne-am pus-o a fost : cum putem să schimbăm lucrurile? Prin ce putem fi diferiți? Care sunt ineficacitățile din acest sistem fotbalistic și cum le putem exploata?”

În 2012 clubul a fost cumpărat de Matthew Benham. Suporter din copilărie al lui Brentford, acesta a făcut avere din pariuri sportive, iar apoi lucrând la o companie de pariuri sportive, unde a învățat cum numerele pot învinge instinctul uman. Imediat cum a preluat clubul, acesta a transformat totul într-un mare set de analize și statistici.  Înainte să ajungă pe mâna lui Benham, Brentford se situase pe locul 9 în Liga a III-a engleză.

În sezonul 2013/2014 au reușit să promoveze, iar un sezon mai târziu, în mai 2015 echipa termina campionatul pe poziția a cincea, fiind pentru prima dată după 62 de ani când Brentford ajunsese în Championship și nu retrograda în același sezon. În urmă cu doi ani, Ankersen a fost angajat, el cochetând și cu acest sport,fiind fotbalist pentru puțin timp, încheindu-și  rapid cariera din cauza unei accidentări. S-a apucat serios de scris, după ce a scos ghetele din picioare, topicul cărților sale fiind situat în jurul talentului și succesului, iar Brentford și-a consolidat puternic locul în liga secundă engleză cu venirea lui, fiind clasată pe 9 și 10 în ultimele două sezoane.

Un alt club deținut de Matthew Benham,  FC Midtjylland, din Danemarca, unde Ankersen este președinte, a reușit în 2015 să câștige campionatul pentru prima dată în istorie,  justificând și mai puternic metodele care le-au consolidat succesul din Anglia.  Ajunși în primăvara europeană a sezonului trecut de Europa League, danezii au dat piept cu Manchester United, reușind să îi învingă în meciul tur de pe teren propriu.

Cei doi oameni din spatele succesului micuțului club britanic au avut de învățat din multe experiențe până să-și poată aplica metodele neconvenționale dar profitabile. Au renunțat la investițiile substanțiale din propria academie și explicația a fost simplă: nu e profitabil! „Unele cluburi se pot baza pe academia proprie, altele trebuie să supraviețuiască diferit”. În ultimii doi ani, Brentford și-a pierdut doi din cei mai talentați puști ai academiei, ajungând la cele două cluburi imense din Manchester pentru sume modice de 30 – 35 000 de lire datorită regulilor impuse juniorilor până în 17 ani. „Dacă vom aplica aceleași metode ca toți ceilalți, nu vom câștiga”, a declarat convins Ankersen. Tot acesta a completat :„Am învățat că atunci când o trupă slabă încearcă să aplice aceleași metode cu cea puternică, va pierde de 4 ori din 5 încercări dar dacă vor schimba strategia, au șansa să câștige de 3 ori din 5 dueluri”. Sună al naibii de izbitor anumite detalii din conceptul băieților ce au grijă de Brentford, cu stilul implementat în filmul „Moneyball” , nu-i așa?!

„Am căutat hiba pe care o putem exploata și am descoperit că puternicele academii de fotbal din Marea Britanie renunță la jucători înainte să fie siguri de potențialul lor, la vârste la care adolescenții pot fi influențabili de anumiți factori și două-trei nopți nedormite îți pot încheia cariera de la 15-16 ani. Așadar ne-am pus pe treabă și am stabilit de ce avem nevoie : recrutare.”  Tiparul a fost divizat în două categorii : jucători tineri, refuzați de alte cluburi engleze de prim rang și fotbaliști străini care vor vedea în Brentford calea către cel mai puternic campionat din lume: Premier League. Rowan a fost direct când a vorbit de această metodă: „dacă un jucător are talent, acest aspect va ieși la iveală la un momentdat, iar noi îi acordăm oportunitatea asta”.

Dacă mai este nevoie de o confirmare pentru cum aleg să facă business, Ankersen și Benham, aceasta venit în ultimul sezon de Championship. Aston Villa, titratul club din Birmingham, a cheltuit vara trecută mai mult decât a făcut-o Brentford în toată istoria de 172 de ani a clublui. Rezultatul?! Brentford a terminat pe 10, Aston Villa pe 13. Ce e de reținut din aceste rânduri? Dacă vrei să te bați cu cei mai bogați și puternici ca tine, nu folosi aceleași arme și aceeași strategie.

Fotbalul este o industrie și asta a devenit evident de mai bine de un deceniu. Unii aleg să bage sute de milioane pentru un trofeu, alții un miliard. Parcă mai frumoasă este povestea unui club ca Brentford care nu se supune regulilor scumpe din fotbalul actual și alege o cale neconvențională, fără garanții dar momentan, profitabilă și de succes.

 

 

Articole recomandate

Lasă un răspuns